Ce sunt gazele de şist?
Gazele de şist se găsesc la mare adâncime. Ele pot înlocui cu succes gazul metan şi petrolul, dar utilizarea lor este considerată mai puţin dăunătoare, deoarece arderea lor degajă mai puţin dioxid de carbon.
Argumente şi contraargumente pentru exploatarea gazelor de şist
Utilizarea gazelor de şist este mai puţin dăunătoare mediului, dar exploatarea lor presupune un impact considerabil.
În primul rând, datorită faptului că se găsesc la mare adâncime, este necesară forarea verticală la adâncimi cuprinse între 2000 şi 4000 de metri. Aşa cum bănuieşti, construirea unui asemenea puţ necesită o cantitate mare de carburanţi a căror ardere înseamnă o poluare serioasă, dar şi explozibili necesari pentru a stăpunge straturile geologice dure.
În al doilea rând, zăcămintele cu gaze de şist nu sunt concentrate - ca cele de gaz metan - ci sunt disipate. Fisurile care se găsesc în rocile în care sunt acumulate gazele de şist nu sunt suficient de mari pentru a permite extragerea acestora. De aceea este necesară forarea orizontală pentru a supradimensiona aceste fisuri. Forarea orizontală se execută pe raze de mii de metri.
În al treilea rând, gazele de şist sunt scoase la suprafaţă utilizând presiunea apei. Mai concret, se introduce apă cu presiune foarte mare în puţul de forare. Acest proces e cunoscut sub numele de fracturare hidraulică. Este necesar un volum foarte mare de apă. Chiar şi pentru o singură exploatare se consumă câteva zeci de milioane de tone. Apa - o resursă importantă a Globului Pământesc - se risipeşte
În al patrulea rând, este vorba de otrăvirea pânzei freatice. Pentru a ajuta apa să scoată la suprafaţă gazele de şist, se adaugă nisip şi substanţe chimice. Aceste substanţe, extrem de toxice, trebuie să pătrundă la adâncimi foarte mari, deci tranversează pânza freatică, astfel încât apa rămasă neconsumată în procesul de forare va fi contaminată. Companiile care exploatează gazele de şist pretind că vor "cămăşui" puţul vertical, dar e greu de verificat etanşeitatea şi de garantat rezintenţa la apa ce va fi introdusă sub presiune.
În al cincilea rând, apa care pătrunde în zăcământul de gaze de şist le determină pe acestea să se ridice la suprafaţă. Acesta este momentul în care începe exploatarea propriu-zisă. Totuşi, captarea gazelor nu se poate realiza cu o eficienţă maximă: o parte însemnată se degajă în atmosferă. Lăsând la o parte pericolul de explozie datorat faptului că acest gaz este uşor inflamabil, se realizează în acest moment o importantă poluare a aerului.
În al şaselea rând, odată cu gazele de şist, se recuperează o importantă cantitate din apa care a fost injectată în puţul de forare. Aceasta este însă o apă uzată, otrăvită de numeroasele substanţe toxice: o parte dintre aceste otăvuri se vor evapora în atmosferă. În plus, orice greşeală de manipulare a acestui lichid otrăvitor poate avea un impact nimicitor asupra mediului.
În al şaptelea rând, o cantitate însemnată a apei care a fost folosită în procesul de fracturare hidraulică nu mai poate fi recuperată: milioane de litri de apă vor rămâne în straturi geologice de mare adâncime. Este cunoscut faptul că apa îşi croieşte drum prin orice: poate disloca formaţiunile prin care încearcă să pătrundă, având un însemnat potenţial distructiv.
Nu în ultimul rând, şosele distruse de utilajele de sute de tone ce urmează să se deplaseze, zgomotul asurzitor al exploziilor, trepidaţiile, distrugerea peisajului sunt alte aspecte de luat în seamă.
În concluzie...
Forarea orizontală, procesul de fracturare hidraulică , dar şi apa rămasă nerecuperată pot cauza cutremure. Otrăvirea pânzei freatice, apa uzată recuperată şi gazele de şist care se degajă în atmosferă pot cauza dezastre ecologice. Dar chiar dacă - printr-o minune - aceste efecte nu vor fi devastatoare, îndeletniciri uzuale precum cultivarea plantelor şi creşterea animalelor nu vor mai fi posibile în zonele în care au fost exploatate gazele de şist.
Nu în ultimul rând...
În Statele Unite ale Americii s-au descoperit gaze de şist la mai mică adâncime şi s-a încercat exploatarea acestora. Acest fapt a condus la scăderea preţului gazului natural cu 75%. Şi totuşi, 15 state din S.U.A. au interzis exploatarea acestor zăcăminte.
Ipotetic, zăcămintele de gaz de şist din România ar putea asigura consumul pentru următorii 100 de ani. Acest fapt nu a fost încă confirmat.
În întreaga Europă au loc demonstraţii menite să determine autorităţile să interzică exploatarea gazelor de şist.
Important de ştiut
Vei vedea mereu reportaje televizate şi bloguri care îţi prezintă beneficiile şi importanţa exploatării gazelor de şist. Pentru că publicitatea plătită reprezintă pentru ele o importantă sursă de venit!
Ţi-a plăcut articolul? Sau vrei să-l comentezi? Nu uita să ne sprijini cu un like pe pagina de facebook România de astăzi.
Surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_de_%C8%99ist
http://www.zf.ro/zf-24/intrebari-esentiale-despre-gazele-de-sist-ce-sunt-cum-se-extrag-ce-chimicale-sunt-folosite-ce-resurse-are-romania-si-cata-nevoie-are-de-gazele-neconventionale-11532737
http://www.zf.ro/zf-24/ce-au-insemnat-gazele-de-sist-in-sua-si-care-sunt-sansele-ca-revolutia-de-peste-ocean-sa-se-repete-aici-care-ar-fi-beneficiile-romaniei-11532666/
http://www.hotnews.ro/stiri-international-15839982-protestele-fata-exploatarea-gazelor-sist-intensifica-lume.htm