Învăţământul românesc şi jocurile puterii

Atenţia telespectatorilor a fost abătută de la criza economică şi de la deprecierea leului. S-a petrecut ceva cu mult mai important: o învăţătoare a cerut părinţilor bani pentru cadouri! Cazul a fost prezentat, reluat, disecat! Toate comentariile au fost tendenţioase, partinice, subiective! Presa s-a antepronunţat: Învăţătoarea e şpăgară! Un fior rece a trecut pe spinarea învăţământului românesc! Acum e clar pentru toată lumea: cadrele didactice nu merită salarii mai mari! Îşi permit vacanţe exotice, au ratele automobilului plătite de părinţi, primesc cadouri de mii de euro!

Acest caz, al Doamnei învăţătoare Dana-Florina Blându, pe care încerc să-l analizez cât de cât obiectiv, ridică numeroase întrebări. Dincolo de exprimarea ei – nu numai lipsită de eleganţă, ci de-a dreptul deplorabilă – eu văd în ea doar o victimă a sistemului, „Răul” fiind situat undeva, în piramida puterii, mult deasupra capului ei!

1. Primul lucru care mă miră: generozitatea ei

Dacă cunoaşte cineva o educatoare sau o învăţătoare care nu primeşte cadouri de Crăciun, să-mi spună şi mie! Aşa e sistemul: de sărbători se face o serbare! Dacă nu pregăteşti acest eveniment, nu ai activităţi „extracurriculare”: în acest caz, eşti blamat(ă) de conducerea şcolii, de părinţi, poate chiar şi de copii. În plus, aceste serbări dezvoltă în micuţi talentele artistice: mulţi dintre ei nu cântă, nu recită poezii decât în aceste momente. Practic, este şansa lor de a deveni artişti!

Cu acest prilej, părinţii strâng sume importante de bani: pentru a-i răsplăti pe copii cu prăjituri şi sucuri, pentru a le oferi cadouri, eventual plătesc un Moş-Crăciun care să le ofere! O parte din sumă este destinată cadoului educatoarei sau învăţătoarei. Părinţii hotărăsc împreună sumele (după cum îi ţine punga) şi oferă cadoul din toată inima! Sigur, Parchetul sau chiar D.N.A. ar fi în stare să se autosesizeze şi pentru o pungă de cafea şi o sticlă de vin spumos! Dar – dacă lucrurile s-ar opri aici – nu văd unde ar fi problema!

Însă acei părinţi nici nu şi-au pus problema să nu-i ofere un cadou! Nu intenţionau să-i ofere un cadou oarecare, ci unul consistent! Însă învăţătoarea dorea ca şi alţii să primească cadouri!

Şi uite aşa am ajuns la prima întrebare: DE CE?!

De ce era aşa de important pentru Doamna Dana-Florina Blându să primească şi cealaltă directoare cadou?! De ce era musai ca personalul şcolii, mai ales secretarele şi bibliotecara, ba chiar şi îngrijitoarele, să primească un cadou din partea clasei?!

Învăţătoarea primea oricum un super-cadou!! Ce-o interesa pe ea de ceilalţi?!

2. A doua nedumerire: legalitatea demiterii

Poate că nu am înţeles prea bine, dar Doamna învăţătoare avea statut de „detaşat”. Altfel spus, ea susţinuse un concurs de titularizare într-o altă şcoală, promovase examenul şi era angajată acolo. Din dorinţa ei şi a conducerii Şcolii, în acest an, ea fusese detaşată aici, având postul rezervat în şcoala de unde plecase!

Şi am ajuns la a doua întrebare:

Dacă o persoană este angajată de X şi este detaşată – pe o perioadă determinată – la Y, având postul rezervat, cum poate Y să-i desfacă contractul de muncă la X?!

Ei bine, dilema continuă: nu cumva chiar acest statut – „detaşarea” – a generat nervozitatea cadrului didactic?! Nu cumva dorea „să se pună bine” cu toată lumea?1 Poate chiar şi personalul îngrijitor o raporta Directoarei că „a rămas mizerie în clasă” şi-i „punea strâmbe”?! Poate de aceea era ea atât de generoasă şi dorea ca toţi să primească cadouri! Sigur, e numai o ipoteză de lucru, eu nu pot să mă antepronunţ, la fel ca „marii jurnalişti” pe care-i urmăreşti pe micul ecran! O altă posibilitate e că Doamna învăţătoare avea un suflet bun şi nu se putea bucura de cadourile primite, dacă cei care îi erau dragi nu primeau şi ei cadouri!

Sigur că decizia Consiliului de administraţie a avut farmecul ei: a închis toate gurile… chiar şi cele urât mirositoare ale „jurnaliştilor” lipsiţi de obiectivitate.

3. Dilema laturii penale: „unde-i şpaga?!”

Înregistrările pe care părinţii le-au pus la dispoziţia presei erau destul de clare în această privinţă: părinţii strângeau – ei înşişi – banii, apoi făceau – tot ei – cumpărăturile; în final – tot ei – ofereau cadourile… Ea doar îi dirija… Sigur, dacă în Codul penal ar exista o infracţiune de tipul „instigare la oferire de cafele”, atunci Dana-Florina Blându ar fi condamnată!!! În ipoteza în care – prin absurd – un magistrat ar identifica o infracţiune, primul care ar avea de suferit ar fi părintele care a strâns banii, nu învăţătoarea, cu atât mai mult cu cât nici în înregistrări, nici în interviurile părinţilor nu am auzit să fi cerut ceva pentru ea însăşi…

Mi-amintesc de o acţiune mediatizată a Direcţiei Naţionale Anticorupţie: procurorii s-au deplasat în şcolile din Bucureşti şi au avut discuţii cu copilaşii, învăţându-i să nu ofere flori cadrelor didactice, deoarece aceasta e o formă de şpagă… Deşi nu sunt nici avocat, nici procuror, e doar o părere personală: să ai în grădina ta sau pe un strat din faţa blocului o tufă de flori pe care să le îngrijeşti personal şi să oferi una dintre ele unui cadru didactic e un gest de o gingăşie aparte… să oferi cea mai scumpă floare – o fi snobism – dar nu e şpagă… iar să amesteci florile în Codul penal… e ceva… nu prea frumos!

4. O altă întrebare: de ce reacţia a fost cu „timpi morţi”?!

Nici un pâs, nici o silabă din partea Conducerii… o tăcere ciudată s-a aşternut de luni până vineri… Chiar şi un cetăţean de pe stradă, fără nicio pregătire managerială, ar fi apărut luni dimineaţa în faţa presei şi ar fi îngăimat câteva cuvinte simple: „nu ne putem pronunţa deocamdată, trebuie să facem întâi o anchetă, apoi ne vom consulta şi vom lua o hotărâre”… Dar nu a fost aşa! Conducerea Şcolii şi-a ţinut respiraţia…A aşteptat ancheta Inspectoratului… Apoi – dintr-odată a venit „sentinţa” – în ultima zi de activitate ca Director… că de luni, Doamna Director e suspendată!

Nu e o întrebare, sunt mai multe: de ce nu a avut nicio reacţie până vineri?! ce sens ar avea să ia o decizie vineri, din moment ce – în următoarea zi lucrătoare – şcoala urma să aibă o nouă Conducere… cu atât mai mult cu cât propria ei activitate a fost evaluată cu calificativul… „suspendat”!

Sigur, ar fi mai multe ipoteze, iar una dintre ele este legitimitatea Doamnei Director de a lua o decizie! Pentru că în şcolile din România nu a mai fost organizat un concurs pentru ocuparea postului de director de mulţi ani… invocând motive puerile precum: se schimbă Legea învăţământului, urmează alegerile, etc. …, guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au tot amânat concursurile… Astfel încât, în acest moment, toate şcolile sunt conduse de directori „cu delegaţie”.

Din acest motiv, Doamna Director dorea „să se pună bine” cu Inspectoratul… nu a putut adresa nici un sunet în faţa presei până când nu s-a consultat cu inspectorii…

Din acest motiv, al vidului de putere, secretarele şi personalul de îngrijire „au pus mâna pe putere”: fiind mai siguri pe postul lor decât Conducerea! Poate chiar asta a fost problema: „luaţi în balon” de secretare şi îngrijitoare (unul dintre părinţi afirma chiar că au strâns bani pentru curăţenia din clasă), părinţii nu voiau să le facă acestora cadouri!

Nu numai coerenţa dezvoltării instituţionale are de suferit… ci şi sănătatea oamenilor: directorii vin la serviciu chiar şi atunci când ar trebui să-şi ia concediu medical… altfel riscă să găsească postul ocupat!

5. Care este pregătirea profesională a Doamnei Învăţătoare?!

Lăsând la o parte atitudinea lipsită de respect faţă de părinţi, dar şi limbajul greu de catalogat, aş îndrăzni să afirm că Doamna Dana-Florina Blându are o pregătire profesională şi un tact pedagogic de excepţie. La cât de nervoşi erau, părinţii ar fi spus dacă nu erau mulţumiţi de activitatea ei profesională… dacă nu i-ar fi învăţat carte pe copii… Mai mult decât atât, deşi ei iniţiaseră acest protest, copiii lor au mers la şcoală şi au făcut ore cu dumneaei… Poate alt cadru didactic ar fi bătut fiecare copil în parte, având în vedere că părinţii lor nu numai că o reclamaseră, dar o şi umiliseră în faţa întregii ţări… Se pare că, pe cât de urâtă e atitudinea ei faţă de părinţi, pe atât de corectă şi elegantă e relaţia ei cu micuţii!

În ceea ce priveşte averea Doamnei învăţătoare, aceasta nu cred că provenea din salariul din învăţământ, ci – mai curând – din afacerea ei personală, cu After-School-ul! E adevărat, dorea probabil să lucreze la această şcoală, „de fiţe”, pentru că părinţii aveau posibilităţi financiare şi existau şanse să-i înscrie la After-School-ul ei! Dar After-School-ul nu l-a inventat ea… e tot o găselniţă de-a Ministerului!

Vor trece ani şi ani până când învăţământul românesc îşi va reveni din această lovitură de imagine… până când cadrele didactice care muncesc cu pasiune nu vor mai fi privite ca nişte „mici spăgăcioşi”…

Mi-a plăcut că Domnul Ministru crede în măsurile ferme! Nu mi-a plăcut însă că măsura a fost dictată „de la Centru” (de dimineaţă se ştiau exact timpii: la ce oră va vorbi Directoarea, la ce oră va vorbi Ministrul!)

Mi-ar fi plăcut ca – în cuvântul său – să îndulcească puţin şocul Învăţământului Românesc: să fi găsit şi ceva bun în activitatea cadrelor didactice! Însă Dumnealui a mai reliefat şi alte aspecte negative! Iar printre măsurile propuse pentru remediere, cel mai mult a insistat pe cea neconstituţională: de interzicere a dreptului la muncă! Desigur, un judecător poate interzice unei persoane să predea! o lege însă nu poate!

Învăţământul Românesc – lovit din toate părţile: de jurnalişti, de părinţi şi chiar de Minister – este o pârghie importantă în creşterea prestigiului României: încă mai aduce medalii de aur la olimpiadele internaţionale! încă mai formează specialişti apreciaţi pe plan internaţional!

Învăţământul Românesc e cel care face omul OM!

Comentează articolul aici sau pe pagina de facebook România de astăzi

Surse:

1. http://m.romanialibera.ro/actualitate/educatie/anticoruptia-intra-in-programa-scolara-216999.html

2. http://www.calificativ.ro/FLORILE_DE_8_MARTIE_ACT_DE_CORUPTIE_IN_SCOLI-a29632.html

3. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16373075-noua-inregistrare-invatatoarea-dana-blandu-dialog-parintii-nu-stiu-daca-sunteti-saraci-sau-sunteti-nesimtiti-asta-este-scoala-fite.htm

4. http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/elite-fara-granite-ei-sunt-romania-o-romanca-doctor-european-in-inteligenta-artificiala-1262463

5. http://www1.agerpres.ro/social/2013/12/06/cariere-pentru-romania-cercetatoarea-sabina-stefania-alistar-modelele-matematice-pot-eficientiza-fondurile-din-sanatatea-romaneasca-interviu--11-04-35

6. http://adev.ro/mt8cwm